I. C. LIȚĂ

mic priveam soarele îndelung la epuizare am ținut secretul acesta că soarele se apropie vine spre tine în salturi palpitând când îl fixezi în ochi mult fără clipire rămâne după un timp doar o esență de soare dispare strălucirea din jur ca un efort cosmic de limpezire ca o asceză / o imposibilă și absurdă […]

chiar în acea zi/ prâslea cel voinic/ a fost ars/ la crematoriu s-a făcut un foc mare/ impersonal intens pârjolitor/ cu lemne de măr din cenușa lui/ toți am primit/ comprimate efervescente conțineau/ ca nucleu/ vârf de săgeată plumb ascuțit/ scrijelind/ fundul paharului

miroase-a tanin bate un vânt miroase-a trotuare udate iarăși de ploaie muritorul de foame de sete din fața frizeriei vinde usturoi legături pe-o ladă neagră în care-au fost cuie zilnic recită aceleași fraților ați văzut ați văzut a îmbătrânit zimerman îl știam acolo departe interpretând întruna al cincilea pentru pian din beethoven sfântul l-am considerat […]

ghicește-mi inima dumnezeule ghicește-o cântă răgușit rod stewart acest mistic domn rod stewart ce importantă este inima pentru rod stewart ce importantă ce oglinzi ce stele ce oglinzi nu despre oglinzi vorbește acest mistic domn rod stewart nu tu mi-ai rupt inima dumnezeule dar să nu vorbim acum despre asta să nu vorbim acum despre […]

părinții mei au luptat în munții făgărașului/ strămoșii mei au luptat în munții făgărașului/ toți moșii și strămoșii mei au luptat în munții făgărașului în veci m-am născut în râpa cu brazi/ eu m-am născut în râpa cu brazi/ și eu m-am născut în râpa cu brazi/ toți copiii mei urmașii urmașilor s-au născut în […]

zilele imaginate de mâine de poimâine îți împrumută lumini acum azi bucură-te căci nimeni nu poate trăi într-o pastă continuă vâscoasă de întuneric nimeni nu poate trăi în întunericul din egipt întunericul din egipt a fost ca o părăsire oamenii s-au trezit dintr-odată singuri doar ei viitorul devenise imposibil moise-a șoptit să nu mai fie […]

tu cu mine ești mereu aici dincolo de privire poți să faci poezii din nimic precum dumnezeu/ m-aș putea hotărî deci să rămân pur și simplu poet cu dumnezeu suntem azi/ aici nu încape singurătate când urci cu liftul iubito trimite-mi-l/ e fix ca și când tu ai fi venit după mine ai fi venit […]

părintele mircea se făcuse bătrân se făcuse mărunt se-mpuținase cu timpul s-a retras într-o cameră mică fredona obsesiv un vals infantil și absurd în context din khachaturian îmi place mult aici/ e cald zicea prinzându-și în chioturi pieptarul avea o fereastră și câteva cărți le citea cu ochii închiși tu câte cărți știi pe de […]

în acest cămin de bătrâni se ascultă radio/ orchestra filarmonicii din urali interpretează/ o doamnă cu piele albă își parfumează dosul urechii/ cumpăr aur argint are imprimat pe tricou pe față pe spate/ nu știu cine sunt și ce naiba pot să caut aici îmi șoptește/ eu și acești oameni avem aceleași neliniști cred/ și […]

la noi la fabrică astăzi a fost prins regele șobolanilor regele șobolanilor s-a zbătut mult a jelit înainte să moară dar chiar niciunul dintre voi n-a citit în povești cum te poate ajuta regele șobolanilor regele șobolanilor / strigam s-a râs mult nu m-auzea nimeni s-a râs mult fără onoruri cadavrul său a fost aruncat […]

pe vremuri satele aveau unul sau mai mulți iosua navi foarte greu puteai să îi iei de la joacă pe bieții copii / cu promisiuni/ veneau mă-sa și tac-so și-l luau îl duceau în mijlocul câmpului/ între oștiri/ și-i ziceau hai/ te rugăm/ oprește soarele oprește luna ce este/ bunule/ timpul pentru tine ajută-ne/ dar/ […]

un elicopter înarmat survolează trăirile mele pajiștile urâtul zilelor creează înlăuntru o așteptare fără sens un vertij am ajuns să mă tem pentru viața din mine înainte credeam că pomii toamna înfloresc invers dar nu dar nu în spatele capului în mijlocul cefei sau între ochi voi găuri c-un burghiu trepanațiile-mi reușesc totdeauna și crestatul […]

se poate întâmpla ca o lumină să-ți treacă prin piept să te străpungă ce luminoasă străpungere a inimii/ ce luminoasă ar fi trebuit să mă fac fotograf fotografii fotografiază tot timpul văd bine ei sunt/ cred/ cei mai prezenți oameni din lume ca niște animale de pradă fotografii simt muribunzii nefericiții victimele lor nu mor […]

se murea mai frumos înainte încet omul venea acasă de la vite/ de la pădure/ din locuri de aiurea oi avea ceva de mâncare zicea mă pun un pic în pat să mă odihnesc rogu-te vino să mă strigi și mă scoală nu se mai scula nu se mai scula oricât îl strigau ăi din […]

să nu uităm cuțitul/ tată tăișul cuțitului se încearcă pe limbă uite/ tată/ gustă și vezi că bun este domnul și bun este domnul hai/ tată/ lasă-mă să-ți arăt hai/ tată/ lasă-mă să te duc grăbește grăbește/ vino bucură-te ne mai rămâne doar drumul în sus bucură-te și avem de făcut un altar/ o îngrămădire […]

a murit colonelul căruia nimeni nu a avut/ vreodată/ motive să-i scrie în urma lui rămân un război pierdut vecinii pălăria de soare o hârtie lungă/ cu numele șters/ pe cutia poștală uniforma sentimentul ascuțit al unei întâmpinări iminente întâmpinarea chiar întâmpinarea

se vinde casă parcelă bună vecină cu a doua venire vând loc de casă la marginea lumii de pe el se ghicește inexistența vibrând în valuri valuri nimicul dintr-acolo vin trâmbițe/ șapte

sufletul meu sufletul meu bietul astăzi scrie cu roșu sufletul meu bea un ceai își mai pune o vestă-n spinare eu sunt un om simplu omul cel mai simplu din lume va fi o iarnă grea urmată de alte ierni și mai grele prevestesc citind atent în măruntaiele mele

deschid un muzeu al alienării deschid un muzeu pentru sentimentele mele / hipotrofiate/ fixate-n clasoare/ cu bolduri cum intri/ pe stânga un timp de orbire pus între mine și oameni câteva tablouri cu stări de mirare radiografii cu mecanismul ratării mulajul unor dinți conturul precis al urechii interne urma-ntărită a unui vin roșu/ aspru o […]

gutuile sunt chisturi tumori apărute sub piele bube tari/ crescute/ în carnea anotimpului te mulțumești cu puțin/ te liniștești frunzele arse-n grămezi scot un fum alb/ drept/ amărui cade o brumă vine un frig se coc cazi și tu odată cu ele

amintește-ți iubito de captivitatea din beciuri cred că pe noi ne-a salvat privirea îndreptată hipnotic mereu spre ieșire trecuse mult/ trecuse mult îmi uitasem chipul îți uitasem chipul ca de apă erau mâinile tale / gelatinoase tu îmi șopteai grandilocvent într-o limbă străină liniștit liniștit/ există speranță va mai fi viind o lumină afară ce […]

șapte ani am slujit apoi șapte ani am slujit ca nebunul alerg/ șchiopătând spre mesopotamia la capătul scării ce coboară din cer la fântână cu berbecii crudă mă așteaptă rahila să facem înălțătură din pietre rahila s-o stropim în neștire cu ulei de măsline cu vin să chemăm acuma pe domnul rahila să fie cu […]

poeții trag/ oasele făpturii le pun cap la cap între cărnuri visează mult construiesc lumi râd în somn/ au vedenii populează ospicii melancolicii sunt trimiși în solii spre un ținut al antinomiilor / de aici nu s-a mai întors nimeni poeții când mor sunt tocați mărunt risipiți/ împrăștiați pe ogoare devin creme de corp/ biodiesel […]

furtuna a stat mult a stat zile deasupra acestor ținuturi noi doi priveam de pe deal o pădure subțiată la margini norii stătuseră mult stătuseră ani deasupra grămezii uriașe de ramuri ploaia își dumicase mucegaiul în scorburi fumegau vreascuri cu poticneli timpul trecea/ picotind de la o zi de ieri înspre ziua de mâine niște […]

somnambulic îmi las pe zidurile casei mesaje în ultimele câteva anotimpuri am scris construiește-ți în minte un mausoleu schița s-a găsit fixată c-un creion chimic pe spatele ușii de la cămară cele mai multe sunt scrise cu tăciuni lipsă caut pe mine/ și primprejur probe mă verific refac minuțios rute / nu-ți imaginezi pe unde-ți […]

nimic bun de pe frontul de est poeții cad/ unul după altul în capcane cade și o ploaie/ trece rapid se spală țărâna un guvern mărește varii alocații privesc pe geam o femeie care tot strânge rufe rămâne să ne îmbătăm cu noi înșine

mi-au dăruit ai mei câinele lui goya încă nu venise peste el nicio scufundare îi tăiasem cu o lamă de bărbierit coada ce șanse nemaipomenite avea să devină cel mai primejdios câine din lume apoi câinele lui goya a trăit mai mult decât mine și azi câinele lui goya iese din muzeu dă roată mulțimii […]

trece printre blocuri îngânând hallelujah omul care ascute cuțite cu ele se taie carne legume oameni cele mai bune mai fine s-ar putea pune sus de ținut pentru absconsele trăiri sufletești ale muritorilor dintr-un nai mic din lemn de cimișir suflând în sus suflând în jos ies fa fa# sol# la# si do/ naturale / […]

trăiesc în santo domingo de la posada beau vinuri dulci/ necunoscute/ zilnic în odăi citesc/ uneori zbierând/ clasici din casa mea cu ferestre înspre toate părțile câmpiei române număr oamenii care trec fără să-i știu fără să mă știe la ceasu-al șaselea/ vinerea mor revin la datele fundamentale din fabrică doamne zic / cu o […]

atacurile de panică/ din copilărie mi le stingeam/ strigând femeie femeie femeie /striga căpșorul meu băgat între un zid și o sobă ca o placentă vibra cărămida/ ca un uter eu strigam chiar din burta borțoasei femeie femeie femeie /strig și azi îmi sunt burtă sunt lăsat greu de frica din mine tot eu îmi […]

verdele unei cutii de bomboane/ acoperă câmpul literele ei aurii chinezești/ luminează înfipte în mijlocul nesfârșirii în bărăgan la distanțe egale de toate punctele curburii pământului niște tocuri lucite de ușă printre ele sunt suflat și sunt supt de un vânt mentolat dintr-un univers infinit într-un alt univers infinit și vecin fără oprire este evident […]

cred că va trebui să te lepezi de tot/ e ca și când n-ai putea înota/ cu multe haine pe tine/ la sfârșit îți zici/ uite ce reptilă eram/ ce șarpe tânăr/ sub atâtea rânduri tubulare de piele/ și de ce insiști/ că fiecare zi ți se pare un întreg de nesuferit anotimp/ a absurd/ […]

am cheaguri de sânge prin vene ca un opritor/ ca un prag necesar/ ca o strungă ele îmi țin sub control mișcarea sentimentelor am vene tăiate pe-alocuri de schije din ultimul război mondial inimile tuturor luptaseră-aici care pe care schijele-mi mărunțesc sentimentele sentimentele mele ca tăiate de săbii/ ca tăiate de cioburi înoată prin sânge/ […]

dragostea dintre noi n-ar fi putut nicidecum să înceapă chiar atunci în acea zi în acel loc în gara în care se-ntâmplă lucruri absurde eu aveam deja totul totul citeam poeți morți și-i invidiam în ascuns ce credeți că se petrece cu inimile noastre vara întreba chestionarul împărțit tuturor de un boem și pitic impiegat […]

prin visul meu trece un om ținând un cal de căpăstru tușește estompat se-ndepărtează nechezatul lui de bucurie/ nu știu de nostalgii felurite/ nu știu mă trezește agățat de câteva secunde prezente totuși/ rămâne în urmă el/ calul el/ omul care tușește el/ nechezatul ca un genom ce fericește/ nu știu ce foarte blesteamă/ nu […]

vezi soarele începe să răsară târziu vai se-mpuținează printre lucruri lumina tuprivind petale presate-n cutii/ amintește-ți

din mare nu s-au scos trupurile tuturor înecaților s-au disipat s-au descompus încet și au intrat în alcătuirea culorilor apei și briza miroase pe țărm a cochilii/ a scoici/ a-mbăieri canibale

casă îmi ridic pe un loc în care fusese o vie în timp/ pereții încep să miroasă a doagă ziua/ m-ajunge din părți o lumină violet întind mâna întind picături picături se preling în pereți/ se și strâng în căușuri trăiesc într-o cupă trăiesc într-un pocal e cel mai bun loc pentru ca pruncii să-ți […]

marocanul din colț deschide târziu vinde măsline verzi în sosuri măsline negre/ carne de vacă multe carbogazoase din ecuador seturi de ceai/ tigăi/ pături/ carpete diverse aveți cumva suflare de femeie ce coase cămăși ori obraz de bărbat ce bate o coasă știu ce vreți n-avem

de la nord la sud vântul bate iar împingând departe lumina martori ai câmpurilor pe care se coace țărâna sunt mărăcinii printr-un nor de nisip de unde căzând ne apasă căldura gândurile mele trec/ sunt abrazive

cred că rămăsesem/ de fapt/ de la început închis în mănăstirea carmelitelor desculțe eu le duceam/ la șapte zile/ mâncare sunam o voce de femeie bătrână o menționa/ la interfon/ pe fecioară eu ziceam da da da și ele deschideau poarta mai era apoi o ușă cu trepte și încă apoi o altă a doua […]

indescifrabil în dos pe spatele roșu al pleoapei văd semne mă așez/ atunci/ mai departe dincolo de marginea ultimului gând dincolo de strania sufocare/ de frica de moarte/ ce mă trezește/ uneori/ noaptea dar demontez lumi recostruiesc/ zidesc din nou cu ochii închiși

e bine de poți să mori vara vecinii sunt toți plecați în concediu pe coastă lumina apasă insistent peste case un înger înalt un înger frumos doarme cu capul proptit de pubele nu se mai mișcă nimic doar căldura de la o tufă la alta doar tu doar sufletul tău de aici acolo definitiv

din când în când/ peste noi de sus vine un fum/ ca o ploaie împingem cu umerii/ împingem cu capul în pereții nimicului/ ce ne strivește rămânem lucizi/ tună rău oceanul acesta/ noi îl trecem la mai multe adâncimi deodată opunem rezistență/ amenințând cu cele mai lungi oase ale corpului nu sunt decât ghioagele noastre […]

inima mea/ nebuna inima mea/ nebuna dac-ar locui într-un sat mic dintr-o câmpie întinsă al ei ar fi să scalde morții inima mea/ nebuna inima mea/ nebuna spală morți/ imaginează concepte pășește pe trepte de spațiu gol pe trepte fără o consistență precisă ah/ inima mea/ nebuna inima mea/ nebuna lasă în urmă trupuri curate […]

poate că dumnezeu vine la tine cu un curier sună la poartă/ aveți un colet/ deschideți vă rog îți iei un capot/ papucii/ și ieși ce-am primit poftiți/ semnați/ ați primit o cutie/ o cutie goală tu nu-nțelegi/ citești factura/ eticheta lipită pe dos încerci să uiți/ mai târziu descoperi că nu te mai îmbată […]

cu spatele spre un hău al inexistenței viețile noastre trag de colțurile universului în pânza rărită a simplului fapt de a fi ne ținem cu mâinile/ ne ținem cu dinții strălucitoare broboane ca de petrol / un pojar al nimicului/ ies printre ițe le șterge/ le-astupă/ fiecare cum poate pășind în vârfuri pe luciul fondului […]

se coace repede grâul/ dintr-odată/ noaptea vara asta a trecut în doar câteva ceasuri rămâne gândul meu/ închipuind evanescente picioare desculțe rămâne/ peste tot locul o singurătate fierbinte/ nemișcătoare rămân paiele/ ca niște moaște

declar solemn că trăiesc fără obiective precise umblu pe străzi/ dorm prin păduri port haine largi cu eticheta uzată mai declar că ieri m-am întâlnit cu mine / numitul x/ poet/ recunosc cele imputate drept pentru care subsemnez prezenta declarație atașez un proces verbal un inventar al rătăcirilor găsite la fața locului

las în urmă/ nescrise/ câteva poezii un poem despre durerea de oase un altul cu prostituta din poligon și două poeme despre cum se conduce o simfonie / arcușurile par sulițe ridicate-a război dirijorul este un sebastian în care se trage cu arcul/ ar mai fi un elaborat poem despre concizii și un altul despre […]

vara sosește-n oraș cu trenul de cinci dimineața doar zece minute întârziere șine încinse vara nu se întâmplă/ niciodată/ nimic doar personalitățile noastre/ lichefiate se târăsc se scurg se preling de aici spre acolo și invers