Petrică Coneac

se trezește, iarna sau vara, la șase dimineața. Se îmbracă frumos și-și dă cu un gel albastru în păr, care îi strălucește toată ziua. Așezat cu fundul pe trepte și privind pe lângă tuburile înverzite ale fântânii de la gard sau plimbându-se, adus de șale, în prispă, numără până la patru sute unu, nici mai mult, nici mai puțin. Rostește clar, cu răbdare, înțelegând ce spune. Invariabil, merge, apoi, întins, la gardul din spatele casei și o strigă pe vecină-sa, care nu-i răspunde niciodată. Damianco! Fa, Damianco, vino să vorbim, hai, vino!, și tot așa. Stă cu fața împinsă în plasa de sârmă de la granița dintre curți, cu degetele agățate; pe frunte și pe obraji îi rămân urme și vergeturi, vârfurile degetelor se vinețesc puțin. Din când în când mai iese bărba-so: Lasă, mă, Petrică, nu te mai căzni atâta… Dacă nu vrea, nu vrea, și pace. Nu vrea! Ce poț să-i faci?! Pleacă încet. Când era hoț, mai de mult, spărgând casele oamenilor și strângând într-o coșare din câmp toate scumpeturile, ea l-a descoperit și i-a chemat pe milițieni. Întors din pușcărie, s-a răzbunat certându-se cu ei într-o livadă, la marginea satului, ca să audă lumea, și apoi s-a tăvălit singur prin bolovani, s-a scrijelit pe ochi și s-a lovit peste tot, mergând, apoi, la șeful de post. L-a crezut că a mâncat bătaie, iar ceilalți au primit, după multe drumuri la oraș, o amendă așa de mare că au vândut un țap bătrân, puturos, și o junincă roșie. Ea l-a blestemat și l-a ocolit, de atunci, mereu, bombănind neagră.

Așa făcu, deci, și azi. Dinspre vecini nu se auzi decât un lătrat, o ușă cu geamuri trântită și ceva ce părea o înjurătură. Plecă. Se închină larg, fără grabă, pe la toate troițele de pe drumul spre magazin. La troița de la Burcoci coborî de pe pod, spre albia pârâiașului, ca să ia poteca ce-l urca spre crucile, multe, lipite de gardul unei fântâni adânci, neslăită de ani. Se trase cu mâinile de prăjina coborâtă pe lungul celor câteva trepte abrupte. Crucile noi sunt pictate și vopseaua în ulei se vede proaspăt, desenând un hristos îngăduitor, care primește să fie mâzgălit oricum, strâmbat și schimonosit. Crucile vechi, șterse și umezite, sunt date cu var. Mai bine. În răscrucea de la Ionică Oșanu stătu în drum, că nu trecea nimeni, și făcu metanii mici. Se descoperi după primele câteva, când pălăria lui maro, înnegrită în vârf ca o căpiță plouată o vară, i se lăsă pe streașina ochilor. La troița de la izvoare așteptă două femei ce săturau vacile, apoi își zise psalmii de la utrenie, în picioare, că-i știa pe din cap, și bău apă aducându-și căușul mâinii spre sine de vreo o mie de ori. Nu fu de ajuns, așa că-și băgă și gura, un pic, în ciutura șuie de-o parte.

Inima i se lenevi, dintr-o dată, când se apropie de magazin: aici avea mereu datorii. Doamna Tănțica  răsfiră  tacticos foaie cu foaie și ajunse la el. El cere o pâine, un kil de cârnăciori oltenești, o margarină, două pateuri, un borcănel de tocăniță de legume, brânză bulgărească, mai ieftină, niște șunculiță afumată. Și-o pâine, și niște ulei. Nu, că pâine a luat, deja. Biscuiți de post, că a citit eticheta. Și suc galben. Trece de două zeci și cinci de lei și se lasă notat în caiet.

Pentru viermii de mătase de la școală, adună zilnic frunze de dud. Cam un sac îndesat bine, cu piciorul drept. Directorul i-a promis unul dintre fagii pe care o să-i primească de la primărie pentru sobele din iarnă dacă pune în ordine toate cărțile din bibliotecă. El a cumpărat role de staniol și a îmbrăcat toate volumele; le-a pus pe rafturi, după aceea, în ordinea înălțimii. Sala s-a umplut de lumină și totul a căpătat strălucirea unui depozit de lingouri de argint fără nume, fără autor. Curate, la fel, așezate ordonat și simetric.

Seara numără din nou: de la patru sute unu înapoi, tare și răspicat, până la doi. Pe unu şi-l ţine mereu nenumărat şi din el simte că îşi face, cumva, o treaptă. Adoarme ușor și nu visează, niciodată, nimic.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Despre Scurte povestiri de pe lumea cealaltă