tataie al meu dumnezeu să-l odihnească printre sfinții cei buni s-a pogorât dintr-o dată din cer în mijlocul acestui oraș cu totul amnezic a venit cu căruța normal ca orice om de la țară biciușca și-a lăsat-o prinsă-ntr-o loitră și când s-a dat jos bucuros a luat cu el numai coasa bătută bine-nainte madridul acesta căzut nu mai văzuse vreodată un bărbat așa de frumos umplându-și căruța cu iarbă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s