12. madridul amnezic

tataie al meu

 dumnezeu să-l odihnească printre sfinții cei buni

 s-a pogorât dintr-o dată din cer

 în mijlocul acestui oraș cu totul amnezic

 a venit cu căruța normal ca orice om de la țară

 biciușca și-a lăsat-o prinsă-n loitră

 și când s-a dat jos bucuros a luat cu el numai coasa bătută bine nainte

 madridul acesta căzut

 nu mai văzuse vreodată

 un bărbat așa de frumos

 umplându-și căruța cu iarbă

%d blogeri au apreciat: