41. eu nu am văzut

eu nu am văzut niciodată pe nimeni murind ori tocmai trecând pe lumea cealaltă

știi

muribunzii mereu îți lasă ție drept moștenire privirea din urmă a lor

ca o apă cu gust de stătut și de rece

asta-mi aduce aminte de ursu

un câine mărunt într-un galben sătul de culoare

cumva a aflat că plecăm fără el

și-a gonit atunci ca să moară între rugii din spatele școlii

au venit apoi și mi-au zis du-te bă și ia-ți animalul

dar eu nu nu deloc

am stat așa înciudat o seară întreagă

cântau niște păsări ce nu-mi păreau cunoscute

 și picau niște stropi de la streșini

I. C. LIȚĂ

Poezie, proză scurtă, ceva teatru mut

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s