păi să-i luăm ochii din cap ei și-au zis

și mi-au luat ochii din cap

erau niște ochi ce văzuseră multe. nu știu

nunți rochii și pajiști copii

ferice de cel ce-mi va primi ochii

ziceam eu dintr-un colț. fără vreo osteneală

de-acum înainte va vedea bine

păi să-i luăm și plămânii au zis

și au luat plămânii din mine vreo doi

ăștia-s plămâni ce-au respirat fum de tămâi

și multe suspinuri de bărbați cumsecade

sunt buni. pe marginea moale a unuia

rămăseseră niște bobițe de brumă

le-au și scuturat una două

c-o mănușă de plastic albastră

ah omul acesta are urechi

să i le luăm așadar chiar acuma

nefericiților strigam io apucat

avut-am un intransigent simț al melodiei perfecte

o să trăiască bietul căutându-și tonul întruna

mi-au mai luat umerii ghearele podurile palmelor

două călcâie și doi pomeți de obraji

ha unul căuta riduri și mi le-au luat și pe astea

dar nu nu mergeau. nu se potrivesc vezi ridurile

de la unu la altu

și-au tot săpat mai departe în mine.

am rămas la sfârșit jupuit

doar o mână de carne-ntr-un sac nu mai mult

de pe marginea sacului scuturat-au c-o mănușă de plastic albastră

și ultimul fir al unei prăfuite și cenușii pocăințe

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s