aruncam lipii maro de pe mal

pe verdele bălții

(o baltă întinsă era)

piatra sărea de n ori și murea apoi înecată

odată cu-azvârlitura

 ne pleca mâna

ne plecau ochii

ne goleam așa pe de-a-ntregul

ca o căpistere râcâită bine de coajă

cei mai buni dintre noi profețeau apoi pe potecă

declamau precum platon

mai-ncales (ziceau) de te faci și tu apă

mai-ncales (ziceau) de te faci și tu piatră