mi-am agățat în pereți

chipuri

din când în când

mă așez în genunchi

întind mâinile

par și eu/ puțin/ gravat într-o reprezentare istoristă

îi rog

primiți-mă

primiți-mă

primiți-mă și pe mine

ăștia nimic/ mă ignoră

la ei nu ajunge ceva

preda tace miop/ tot învelit în astrahane

sorescu e slab ca un semnul mirării

scrie poezii pe patul de moarte

nichita bea spirt mona distilat din cuvinte

fumează carpați fără filtru

mă ridic

niște vin într-un pahar uriaș

îl trec printre dinți/ pe sub limbă

ce bun

lasă/ rămân tot eu

neînfiat și liric

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s