și

și uite

mi-a mai murit un prieten

era măreț/ avea ochi moi

lumina ce-i țâșnea drept din cap

și-o pieptăna cu cărare pe mijloc

mă suna/ uneori/ la amiezi

locuia în alte fuse orare

o/ frate/ mă prinzi rău

știi că pentru noapte nu-mi rămân decât puține cuvinte

lasă acum/ răspundea

vezi

pe sub cerul acoperit de un strat colosal de furtuni

aerul e curat/ plin de întunecimi foarte clare

luminile care pâlpâie super-hipnotic

se văd până la sfârșitul privirii

eu mă puneam la loc/ să mă culc

și visam lumini palpitând întunecimi tot mai clare

%d blogeri au apreciat: