poeții

poeții trag/
oasele făpturii le pun cap la cap
între cărnuri

visează mult
construiesc lumi
râd în somn/ au vedenii
populează ospicii

melancolicii sunt trimiși în solii
spre un ținut al antinomiilor
/ de aici nu s-a mai întors nimeni

poeții când mor sunt tocați mărunt
risipiți/ împrăștiați pe ogoare
devin creme de corp/ biodiesel

peste ei și din ei cresc păduri
ierburi

5 răspunsuri la “poeții”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: