plăgile egiptului/ întunericul

zilele imaginate
de mâine de poimâine
îți împrumută lumini
acum
azi

bucură-te

căci
nimeni nu poate trăi
într-o pastă continuă
vâscoasă
de întuneric

nimeni nu poate trăi
în întunericul din egipt
întunericul din egipt
a fost
ca o părăsire

oamenii s-au trezit dintr-odată singuri
doar ei
viitorul devenise imposibil
moise-a șoptit să nu mai fie mâine
lumea țipa
lumea tăcea
lumea

noaptea părea o cușcă
i se vedeau pereții
ca un gard spre nimic

uite uite
întunericul absenței zilei de mâine
te strivește
precum o tortură prin înecare

I. C. LIȚĂ

Poezie, proză scurtă, ceva teatru mut

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s