zilele imaginate
de mâine de poimâine
îți împrumută lumini
acum
azi
bucură-te
căci
nimeni nu poate trăi
într-o pastă continuă
vâscoasă
de întuneric
nimeni nu poate trăi
în întunericul din egipt
întunericul din egipt
a fost
ca o părăsire
oamenii s-au trezit dintr-odată singuri
doar ei
viitorul devenise imposibil
moise-a șoptit să nu mai fie mâine
lumea țipa
lumea tăcea
lumea
noaptea părea o cușcă
i se vedeau pereții
ca un gard spre nimic
uite uite
întunericul absenței zilei de mâine
te strivește
precum o tortură prin înecare
I. C. LIȚĂ 