și astăzi
am ratat
câteva poze
uneori ești cuprins de exaltare/ de o fericire/ inexplicabilă
e foarte greu/ să-i determini sursa/ e imposibil
inventezi tu/ imaginezi ceva/ te agăți de ascuțișul de sabie/ ce ți-l întinde ziua
astăzi am ratat
deci
câteva poze
silueta unui pom fără frunze/ pe un zid înalt neîntrerupt de bloc/ n-am putut ajunge la el/ când mergi cu fața soare/ încetinești/ lumina și ea opune oareșce rezistență/ te-mpinge
alt copac/ într-o intersecție din madrid/ c-un puternic contrast/ între/ crengile subțiri/ crengile groase/ mi-aș fi încălzit cu el/ soba de teracotă/ ce mi-am făcut-o năuntru/ în mijloc
și parc-a mai fost una/ uitată/ c-un om/ cel mai greu e să trăiești unde nu se întâmplă nimic/ zicea/ mie nu-mi place să mă contrazic cu nimeni/ el se vedea pe sine ca pe un om trecând/ eu îl vedeam pe el ca pe un om tăcând/ am făcut într-un final pace/ el a continuat să se vadă pe sine ca pe un om trecând/ eu am continuat să îl văd pe el ca pe un om tăcând
sau c-o marocancă frumoasă bând ceai/ vorbea încet privind strada la telefon/ găsește-mă găsește-mă/ de ce oare le place copiilor să fie găsiți/ copilul ei plângea/ înciudat/ pe genunchi/ și asta ar fi putut fi o fotografie bună
întotdeauna
vedeți
ne scapă
partea cea mai nevăzută a luminii
I. C. LIȚĂ 