perii

perii aceștia înfloriți

sunt perii-nfloriți cei mai triști de pe lume

tot omul așteaptă o dragoste mare

ai trecut pe aici

au rămas

urme

un ochi mă ustură mult

lumea îmi pare goală

pustie

unde sunt toți

îmi imaginez uneori

c-au plecat

să-și facă siesta

sub atmosfera de cianuri

a lui venus

când dormi dedesubtul unei furtuni

ai așa un sentiment de copilărie

te simți ocrotit

tot răul trece pe lângă

ești

bine

în casa aceasta mare

uriașă

mă tot mut dintr-o încăpere în alta

din ce în ce mai obosit/ sunt fericit fără vreo explicație

nu poți rezista acestei uși ce ți se deschide nainte

pe mâna dreaptă

în curte

într-o lumină ce scade

las

perii

%d blogeri au apreciat: