Fără noimă

Verdele feluritelor ierburi

este ca o laviță bătrână pentru toate amintirile sale. Despre primul strat de iarbă povestește fără ca să poată deosebi prea bine verdele unei mochete de pe sală, cauciucată pe dos și neplăcut de artificială pipăitului, de verdele moale și umed al unor mușchi ce creșteau pe lângă casă, între tencuiala temeliei și dunga trasată […]

Citeşte mai mult
Fără noimă

Tu era doar pentru Dumnezeu și încă doi, trei

Chemat la Conferința europeană a persoanelor care mănâncă frumos (CEPMF), se îndreaptă spre tribuna de unde, după cuvenitele reglaje fine (reglaje fine de voce, inimă și firimituri), spune unei săli corecte, cu o sută treizeci și șapte de oameni așezați pe cele mai din față o sută treizeci și șapte locuri grena, moi și inconfortabile: […]

Citeşte mai mult
Fără noimă

Chimonourile aduse cu mine,

dăruite de Sensei, se umflară, dintr-o dată, și săriră de pe umerașele puse pe cărămizile peretelui roșu, netencuit. Desfăcură gura podului, cu zgomot, și coborâră. Erau mari, ca pentru un bărbat de doi metri, de o sută zece kilograme la patruzeci de ani. Centurile, uzate puțin, strângeau tare, legate frumos; mânecile acopereau brațele invizibile ca […]

Citeşte mai mult
Fără noimă

Foamea. Sațiul

Chemat la Conferința europeană a cititorilor de paterice, se îndreaptă spre tribuna de unde, după cuvenitele reglaje fine (reglaje fine de ediție, pagină, voce și inimă), spune unei săli prăfuite cu țărână din Egipt: Etapa Dă-mi, și mie, o țâră! Asta e a copiilor mici de tot. Nimeni nu putea ieși pe drum cu ceva […]

Citeşte mai mult
Fără noimă

¡Buenos dias, Gunoiule!

Când l-am auzit pe Isma, un coleg marocan, zicându-mi așa, m-a cuprins veselia. Nu ne împrietenisem foarte ușor; înainte, pe la început, a trebuit, chiar, să-l sperii c-o să-l bat dacă mă mai strigă ca pe-o fată, cum o făcea. M-a lăsat în pace cu asta, și gata. Dar nu știu cine-l strigase pe el […]

Citeşte mai mult
Fără noimă

„Des-prefacerea” Sfintelor Daruri

Puterea de a născoci erezii a diavolului o cred secătuită de mult. Ce (Doamne, iartă-mă!) se mai poate născoci care să nu fie altceva decât modeste variațiuni pe teme de demult rezolvate de Părinții Bisericii?, îmi zic. Nu greșesc; în liniile ei tari, adică în ceea ce privește miezul dogmatic, credința noastră a fost formulată […]

Citeşte mai mult
Fără noimă

Gândea în gesturi largi, făcute cu mâna

Își împinse scaunul în spate, își ștearsă buzele cu prosopul alb ținut pe genunchi și se ridică înghițind, atunci, un ultim dumicat. Sprijinindu-se în vârful arătătorului stâng, cu mâna dreaptă se apără, circular, de zâmbetele lâncave din juru-i și zise înalt: Când eram ca un copil, iubiții mei, ghiceam dragostea dintre oameni. Chiar așa… Mă […]

Citeşte mai mult
Fără noimă

Nu mă pricep, deloc, nici la parfumuri

Chemat la Conferința europeană a preoților exilați la marginea împărăției, se îndreaptă spre tribuna de unde, după cuvenitele reglaje fine (reglaje fine de voce, inimă și coordonate geografice), spune unei săli neașteptat de în afara vremurilor: Nu mă pricep deloc nici la parfumuri, fraților. Și acum zâmbesc, după mulți ani, la încercarea unui ministru de […]

Citeşte mai mult
Fără noimă

Natură moartă cu bunici. Și cu maimuțe

Sâmbătă după-amiaza, alergând, cu Iunia, către un botez. Intrăm în Nava de la Asunción, pentru o femeie care a născut de câteva zile. Un copil liniștit, o mamă tăcută, o casă curată, fără multe obiecte, cu multă lumină. Ne place că nu trebuie să vorbim tare; plecăm mulțumiți, vindecați după zgomotul grabei. Uită-te după un […]

Citeşte mai mult
Fără noimă

Alexandru

Chemat la Conferința europeană despre oamenii pe care pământul nu îi merită (CEOPNM), se îndreaptă spre tribuna de unde, după cuvenitele reglaje fine (reglaje fine de voce, ficați și inimă), spune unei săli neașteptat de pline: Alexandru era din Vâlcea, sau așa se crede. De fapt, toți eram convinși că, dacă-i vom cere detalii, ne […]

Citeşte mai mult
Fără noimă

Știu o bucătăreasă

slabă și urâtă; gătește pentru elevii unei școli dintr-un cartier comun al Madridului. Că sunt eu, că e vreun coleg de-al meu (nu văd motive să cred că nu face așa cu oricare alt distribuitor, de fapt), când coborâm scările și intrăm, începe imediat să taie o baghetă și să pregătească un sandviș; întreabă, apoi, […]

Citeşte mai mult
Fără noimă

Părintele Lavrentie

Prezent la Conferința națională a celor care fac ascultare la pangar (CNAP), se îndreaptă spre tribuna de unde, după cuvenitele reglaje fine (reglaje fine de voce, inimă și monezi de dat restul), spune unei săli în halat negru și mirosind a cartoane: Frică mi-era să mă întâlnesc și cu părintele Lavrentie. Asta a fost mai […]

Citeşte mai mult
Fără noimă

Părintele Teofil

Chemat la Conferința Europeană a Oamenilor Simpli, se îndreptă spre tribuna de unde, după cuvenitele reglaje fine (reglaje fine de voce și inimă), spuse unei săli neașteptat de goale: Părintele Teofil a venit, într-o seară, în capela facultății. A spovedit câteva ore. Urma să slujească și să predice în catedrală. Poate că m-am spovedit printre […]

Citeşte mai mult
Fără noimă

„Altered carbon”. La ce mai visează bieții oameni?

Până de curând, timp de câteva săptămâni, autobuzele din Madrid au făcut reclamă unui serial ce avea pe afiș oameni la pungă. Punga, cu toate indicațiile de conținut și manipulare. Imaginea unor oameni conservați pentru ceva și etichetați precum mezelurile m-a trimis la televizor. Aceeaşi poveste, a oamenilor care vor nemurirea. Eforturile de ameliorare a […]

Citeşte mai mult
Fără noimă

Elogiu scrisului de mână

Chemat la Conferința europeană a oamenilor care scriu cu stiloul (CEOSS), se îndreaptă spre tribuna de unde, după cuvenitele reglaje fine (reglaje fine de voce, stilou și inimă), spune unei săli neașteptat de simetric locuite: Domn’ Florin, învățătorul nostru, avea un scris de mână grozav. Și planșele cu „Trăiască România!”, sau Conducătorul iubit, sau Partidul, […]

Citeşte mai mult