I. C. LIȚĂ

Își împinse scaunul în spate, își ștearsă buzele cu prosopul alb ținut pe genunchi și se ridică înghițind, atunci, un ultim dumicat. Sprijinindu-se în vârful arătătorului stâng, cu mâna dreaptă se apără, circular, de zâmbetele lâncave din juru-i și zise înalt: Când eram ca un copil, iubiții mei, ghiceam dragostea dintre oameni. Chiar așa… Mă […]

Chemat la Conferința europeană a preoților exilați la marginea împărăției, se îndreaptă spre tribuna de unde, după cuvenitele reglaje fine (reglaje fine de voce, inimă și coordonate geografice), spune unei săli neașteptat de în afara vremurilor: Nu mă pricep deloc nici la parfumuri, fraților. Și acum zâmbesc, după mulți ani, la încercarea unui ministru de […]

Sâmbătă după-amiaza, alergând, cu Iunia, către un botez. Intrăm în Nava de la Asunción, pentru o femeie care a născut de câteva zile. Un copil liniștit, o mamă tăcută, o casă curată, fără multe obiecte, cu multă lumină. Ne place că nu trebuie să vorbim tare; plecăm mulțumiți, vindecați după zgomotul grabei. Uită-te după un […]

Chemat la Conferința europeană despre oamenii pe care pământul nu îi merită (CEOPNM), se îndreaptă spre tribuna de unde, după cuvenitele reglaje fine (reglaje fine de voce, ficați și inimă), spune unei săli neașteptat de pline: Alexandru era din Vâlcea, sau așa se crede. De fapt, toți eram convinși că, dacă-i vom cere detalii, ne […]

slabă și urâtă; gătește pentru elevii unei școli dintr-un cartier comun al Madridului. Că sunt eu, că e vreun coleg de-al meu (nu văd motive să cred că nu face așa cu oricare alt distribuitor, de fapt), când coborâm scările și intrăm, începe imediat să taie o baghetă și să pregătească un sandviș; întreabă, apoi, […]

Chemat la Conferința europeană a celor cărora le vine să plângă când aud muzica de la ei de acasă (CEPAMA), se îndreaptă spre tribuna de unde, după cuvenitele reglaje fine (reglaje fine de ureche muzicală, voce, ochi și inimă), spune unei săli cu o acustică spartă, de tuci ciobit: L-am văzut, aseară, pe Emy Drăgoi. […]

Prezent la Conferința națională a celor care fac ascultare la pangar (CNAP), se îndreaptă spre tribuna de unde, după cuvenitele reglaje fine (reglaje fine de voce, inimă și monezi de dat restul), spune unei săli în halat negru și mirosind a cartoane: Frică mi-era să mă întâlnesc și cu părintele Lavrentie. Asta a fost mai […]

Chemat la Conferința Europeană a Oamenilor Simpli, se îndreptă spre tribuna de unde, după cuvenitele reglaje fine (reglaje fine de voce și inimă), spuse unei săli neașteptat de goale: Părintele Teofil a venit, într-o seară, în capela facultății. A spovedit câteva ore. Urma să slujească și să predice în catedrală. Poate că m-am spovedit printre […]

Până de curând, timp de câteva săptămâni, autobuzele din Madrid au făcut reclamă unui serial ce avea pe afiș oameni la pungă. Punga, cu toate indicațiile de conținut și manipulare. Imaginea unor oameni conservați pentru ceva și etichetați precum mezelurile m-a trimis la televizor. Aceeaşi poveste, a oamenilor care vor nemurirea. Eforturile de ameliorare a […]

Chemat la Conferința europeană a oamenilor care scriu cu stiloul (CEOSS), se îndreaptă spre tribuna de unde, după cuvenitele reglaje fine (reglaje fine de voce, stilou și inimă), spune unei săli neașteptat de simetric locuite: Domn’ Florin, învățătorul nostru, avea un scris de mână grozav. Și planșele cu „Trăiască România!”, sau Conducătorul iubit, sau Partidul, […]